siberianul (draft)

sub perdele de zale ivorie,
dintr-un mister înghețat,
intra un bătrân degenerat,
chip cioplit pe un ștergar,
însuși a lui mărturie...

la cercul aprins de sticlă,
învăluit în pâcla nopții,
străbunul caută sorții
-cu ochi orbi de sens-
care l-au mântuit la raclă.

umbrele tremură în fiori reci
pe pereții goi,
suflarea ezită să anime candela cu rugăciuni.
o linișe adâncă, de tamâie de veci, îl apasă,
miros de brad crud taiat 

și foșnet de strigoi.

întinse un picior greoi,
trase sufletul pe-o nară:
"ce viață petrecem, ce moarte ne oprim!"

ramurile prefigurate sub-selenar -
chelicere  grotesti -
cuprind și strâng drumul la intrarea în casa de suflete expirate.
îngeri cenușii stau de gardă la intrările cu sens unic

(...)