tablou ocult (draft)

intr-un desfriu isteric ma-ntrevad la capatul acestei vieti si dincolo de ea. in ceafa-mi sufla flacara unei adieri, despre care nu sint sigur ca are ceva viu in ea, in timp ce privirea-mi pierduta e intr-un nicaieri piclos, avida de vid, plina de nimic.
da, in fulguratii ma refer, in fulgere pictez, crapaturi de aur pe campuri de toamna uscata, de amintiri sub lacate cariate de profan. muguri verzi pe spoiala unui pamant secat de apa vie, udat doar de suspinele mortilor, uns cu rugile viilor.