De budoar
da. mi-e ciudă și rușine de mine. am făcut nația bărbaților de râs, dar mai ales pe cei doi prieteni cu care am fost. prima mea experiență într-un club de striptiz nu a fost și norocoasa.
am început de la distanță, mai exact din Bucureștiul vechi, cu o mica încălzire cu 100 de votca diluată cu prigat și un sendviș trigon - quesadilla. hormonii aprinși de alcool au luat-o razna, iar eu am început să arunc ocheade lascive la mai toate prezențele feminine de la mesele alăturate, chiar și la cele mai trecute, dar bine conservate. la cum mă știu, mai lăbar ca ultimu lăbar, nu existau nici 10% șanse de reușită cu niciuna din ele, nici măcar să inițiez un dialog.
în jur de 10 PM eram într-un un fel de apogeu al nerăbdării în care te aruncă testicolele umflate la refuz de pofta acuplarii. heh, m-am înțeles din priviri cu cei doi prieteni și am plecat precipitat și oarecum înfrigurați către local. era o zi de iarna cu o ceață deasă, apăsătoare (fac o paranteză: nu vreau să transmit o stare din descrierea vremii, care cu toată sinceritatea, pe mine nu mă afectează câtuși de puțin. rămân perfect ok, cu psihicu ascuțit și optimist).
am intrat în bar cumva apăsat de acțiunea premeditataă și "interzisă" , cu ceva remușcări că nu ar fi trebuit să mă aflu acolo, că o femeie nu se câștigă ușor, ci trebuie muncă, că fetele de la bara sunt deja mult prea uzate și au kilometrii dați peste cap etcetera, etcetera. ne-am aciuat într-un colț, retrași, într-un con de umbră, cu o lumină stearsă, galbenă. la mesele alăturate erau niște bă-eți cu mușchii la vedere și alte obiecte de preț, deci cu ceva cashcaval și care păreau de-ai casei. pentru că tocmai atunci, când analizăm conținutul barului, au intrat și fetele.
250 de euro erau deja rezervați pentru bruneta înaltă, zveltă care înainta hotărâtă spre mine. de ce tocmai eu? hm, și acum mă întreb. cred că scria mare pe mine: fraieru ăsta e genu care o să te-ntrebe de ce faci asta și o să-ncerce să te convingă din cine știe ce motive egoiste ascunse că nu e bine să freci bara, că mai bine e să ai o relație serioasă, bla-bla, pula. ok, m-a citit, chiar bine. psihologul din mine, partea mea freudiana era-n alertă. un subiect interesant de dezbătut. bani aveam, pretenul meu generos, dionisiac, ne asigurase dinainte, pe mine și pe celalalt component al trioului, că banii nu sunt în grija noastră, ci a lui. dacă ar fi știut că eu ii păpam 250 de euro pe pâine, pardon, pe shoturi, coktails and non-dirty talks with that biatch, atunci poate că mi-ar fi pus și stavila. whatever.
am coborât niște scări, am intrat într-o încăpere de asemenea obscură, cu mese în jurul scenei. o tipă se unduia deja la bara, muzica ok, nici prea tare nici prea încet... bruneta care m-a intâmpinat s-a lipit de mine din toate punctele de vedere: fizic, verbal, ocular, maniPULAnt. da, eram strivit de prezența ei, ca într-un vis absurd în care viața îți este amenințată, dar reflexele tale defensive sunt neutralizate.
începutul oricarei partide de "striptiz" sunt shoturile. cred că am dat pe gât în jur de 5-6 cuie dulci, scârboase, care mi-au înnegurat bunul-simt al realității. pe tipesă aruncam un tăvălug de complimente libidinoase. inițial credeam că până la urmă, cu shoturile, cu banii (25 euro per shot) aruncați înaintea ei ca tot atâtea momeli care aduc victima direct în capcană laborios pregătită, în cele din urmă voi gusta o plăcere vremelnică, poate intensă, dintr-o acuplare cu o un trup de femeie tânăr, impecabil, cu o lungă, în kilometri, experiență sexuală.
nu. nici pe departe. prietenii mei în schimb, se bucurau de fiecare bănuț investit: unu cu un sfârc în gură, fericit și parcă un pic nostalgic, cu gândul departe, la sânul matern. celălalt, mult mai pragmatic, intrase în acțiune de mult. pur și simplu, una din fete l-a rugat să meargă la "separeu" numai ca s-o scape de prezența altui tip, mai puțin spre deloc atractiv, mai gras și mai asudat decât standardele de acceptare la care se preta puicuța. mă rog, nu a futut-o, dar în schimb s-a ales cu o felație din partea casei! s-o fut!
după shoturi, "aleasa mea" m-a privit adânc în ochii tulburi și m-a întrebat: "mergem la separeu?". "hm. mai intrebi? deja m-am plictisit de cind mă gândesc să te fut. hai!" am traversat un culoar prin fața barului, printre alți cheflii, un grup de englezi parcă, de strigau "romanian girls are the best!" și am ajuns la un soi de încăperi cu uși rulate, care se închideau imediat ce pizdele băgau niște fise într-un aparat. usa rămânea închisă în funcție de câte fise cădeau în fantă. fantă, pizdă, tot aia era pentru mine la momentul ăla când creierul meu reflecta o păsărica rasă, dreaptă și umedă.
"bun. vreau să-mi iau un ceas guess, la 10 milioane. asta pentru sex..."
mada fucka! era un discurs nou, cinic, de la conversația anterioară, afabilă, relaxată, prietenoasă. heh. poate oricare dintre voi ați fi ieșit pe ușă în secunda următoare aruncând un "du-te-n pula mea!" peste umăr. ei bine, nu s-a întâmplat la fel și în cazul meu. "hm. nu-mi vine să cred ce schimbare! parcă legasem un soi de prietenie, era ceva mai mult între noi decât un troc anticipat! la naiba!", apoi m-am uitat în portmoneu: mai aveam fix 150 de euro, bani care nici măcar nu-mi apartineau, erau de la bunul meu prieten despre care am amintit la început. "nu mai am decât banii ăștia", zic. "atunci asta e, nema futai." și am făcut un pas de urias aici dar, din nefericire, l-am retras apoi: "ok, nu vrei atunci hai înapoi la bar". "nu, nu, stai. încercăm să facem ceva și de banii ăștia", zise ispita și s-a dus la aparat unde a introdus o fisă, două, trei. ușa s-a inchis, o dată cu ochii mei în drum spre finalizarea pe care o așteptam cu nerabdare. ne-am încolăcit în pat, eu desupra dominant, ea sub mine... ne-am aruncat vorbe dulci, eu i-am spus că e parșivă, ea mi-a râs în față. cred că au trecut 5-10 minute? posibil. ușa s-a deschis zgomotos, ședința de "futut" a luat sfârșit. o dată cu ea s-au dus și toți banii mei din portofel și pula mi s-a retras cuminte în culcuș. la ieșire, supărat, frustrat și amețit, am simțit că-mi strecoară un bilețel în mână. am ținut cu dinții de el până a doua zi când m-am trezit doborât de migrenă. era un număr de mobil din ... 9 cifre.
am început de la distanță, mai exact din Bucureștiul vechi, cu o mica încălzire cu 100 de votca diluată cu prigat și un sendviș trigon - quesadilla. hormonii aprinși de alcool au luat-o razna, iar eu am început să arunc ocheade lascive la mai toate prezențele feminine de la mesele alăturate, chiar și la cele mai trecute, dar bine conservate. la cum mă știu, mai lăbar ca ultimu lăbar, nu existau nici 10% șanse de reușită cu niciuna din ele, nici măcar să inițiez un dialog.
în jur de 10 PM eram într-un un fel de apogeu al nerăbdării în care te aruncă testicolele umflate la refuz de pofta acuplarii. heh, m-am înțeles din priviri cu cei doi prieteni și am plecat precipitat și oarecum înfrigurați către local. era o zi de iarna cu o ceață deasă, apăsătoare (fac o paranteză: nu vreau să transmit o stare din descrierea vremii, care cu toată sinceritatea, pe mine nu mă afectează câtuși de puțin. rămân perfect ok, cu psihicu ascuțit și optimist).
am intrat în bar cumva apăsat de acțiunea premeditataă și "interzisă" , cu ceva remușcări că nu ar fi trebuit să mă aflu acolo, că o femeie nu se câștigă ușor, ci trebuie muncă, că fetele de la bara sunt deja mult prea uzate și au kilometrii dați peste cap etcetera, etcetera. ne-am aciuat într-un colț, retrași, într-un con de umbră, cu o lumină stearsă, galbenă. la mesele alăturate erau niște bă-eți cu mușchii la vedere și alte obiecte de preț, deci cu ceva cashcaval și care păreau de-ai casei. pentru că tocmai atunci, când analizăm conținutul barului, au intrat și fetele.
250 de euro erau deja rezervați pentru bruneta înaltă, zveltă care înainta hotărâtă spre mine. de ce tocmai eu? hm, și acum mă întreb. cred că scria mare pe mine: fraieru ăsta e genu care o să te-ntrebe de ce faci asta și o să-ncerce să te convingă din cine știe ce motive egoiste ascunse că nu e bine să freci bara, că mai bine e să ai o relație serioasă, bla-bla, pula. ok, m-a citit, chiar bine. psihologul din mine, partea mea freudiana era-n alertă. un subiect interesant de dezbătut. bani aveam, pretenul meu generos, dionisiac, ne asigurase dinainte, pe mine și pe celalalt component al trioului, că banii nu sunt în grija noastră, ci a lui. dacă ar fi știut că eu ii păpam 250 de euro pe pâine, pardon, pe shoturi, coktails and non-dirty talks with that biatch, atunci poate că mi-ar fi pus și stavila. whatever.
am coborât niște scări, am intrat într-o încăpere de asemenea obscură, cu mese în jurul scenei. o tipă se unduia deja la bara, muzica ok, nici prea tare nici prea încet... bruneta care m-a intâmpinat s-a lipit de mine din toate punctele de vedere: fizic, verbal, ocular, maniPULAnt. da, eram strivit de prezența ei, ca într-un vis absurd în care viața îți este amenințată, dar reflexele tale defensive sunt neutralizate.
începutul oricarei partide de "striptiz" sunt shoturile. cred că am dat pe gât în jur de 5-6 cuie dulci, scârboase, care mi-au înnegurat bunul-simt al realității. pe tipesă aruncam un tăvălug de complimente libidinoase. inițial credeam că până la urmă, cu shoturile, cu banii (25 euro per shot) aruncați înaintea ei ca tot atâtea momeli care aduc victima direct în capcană laborios pregătită, în cele din urmă voi gusta o plăcere vremelnică, poate intensă, dintr-o acuplare cu o un trup de femeie tânăr, impecabil, cu o lungă, în kilometri, experiență sexuală.
nu. nici pe departe. prietenii mei în schimb, se bucurau de fiecare bănuț investit: unu cu un sfârc în gură, fericit și parcă un pic nostalgic, cu gândul departe, la sânul matern. celălalt, mult mai pragmatic, intrase în acțiune de mult. pur și simplu, una din fete l-a rugat să meargă la "separeu" numai ca s-o scape de prezența altui tip, mai puțin spre deloc atractiv, mai gras și mai asudat decât standardele de acceptare la care se preta puicuța. mă rog, nu a futut-o, dar în schimb s-a ales cu o felație din partea casei! s-o fut!
după shoturi, "aleasa mea" m-a privit adânc în ochii tulburi și m-a întrebat: "mergem la separeu?". "hm. mai intrebi? deja m-am plictisit de cind mă gândesc să te fut. hai!" am traversat un culoar prin fața barului, printre alți cheflii, un grup de englezi parcă, de strigau "romanian girls are the best!" și am ajuns la un soi de încăperi cu uși rulate, care se închideau imediat ce pizdele băgau niște fise într-un aparat. usa rămânea închisă în funcție de câte fise cădeau în fantă. fantă, pizdă, tot aia era pentru mine la momentul ăla când creierul meu reflecta o păsărica rasă, dreaptă și umedă.
"bun. vreau să-mi iau un ceas guess, la 10 milioane. asta pentru sex..."
mada fucka! era un discurs nou, cinic, de la conversația anterioară, afabilă, relaxată, prietenoasă. heh. poate oricare dintre voi ați fi ieșit pe ușă în secunda următoare aruncând un "du-te-n pula mea!" peste umăr. ei bine, nu s-a întâmplat la fel și în cazul meu. "hm. nu-mi vine să cred ce schimbare! parcă legasem un soi de prietenie, era ceva mai mult între noi decât un troc anticipat! la naiba!", apoi m-am uitat în portmoneu: mai aveam fix 150 de euro, bani care nici măcar nu-mi apartineau, erau de la bunul meu prieten despre care am amintit la început. "nu mai am decât banii ăștia", zic. "atunci asta e, nema futai." și am făcut un pas de urias aici dar, din nefericire, l-am retras apoi: "ok, nu vrei atunci hai înapoi la bar". "nu, nu, stai. încercăm să facem ceva și de banii ăștia", zise ispita și s-a dus la aparat unde a introdus o fisă, două, trei. ușa s-a inchis, o dată cu ochii mei în drum spre finalizarea pe care o așteptam cu nerabdare. ne-am încolăcit în pat, eu desupra dominant, ea sub mine... ne-am aruncat vorbe dulci, eu i-am spus că e parșivă, ea mi-a râs în față. cred că au trecut 5-10 minute? posibil. ușa s-a deschis zgomotos, ședința de "futut" a luat sfârșit. o dată cu ea s-au dus și toți banii mei din portofel și pula mi s-a retras cuminte în culcuș. la ieșire, supărat, frustrat și amețit, am simțit că-mi strecoară un bilețel în mână. am ținut cu dinții de el până a doua zi când m-am trezit doborât de migrenă. era un număr de mobil din ... 9 cifre.
Comentarii
Trimiteți un comentariu